Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră (BRCT) Suceava și organizația non-guvernamentală și non-profit Action Against Hunger au prezentat vineri, 26 august 2022, în cadrul conferinței de presă din București, procesul și rezultatele obținute în urma proiectului pilot de sprijin pentru refugiații ucraineni.

În cadrul conferinței au fost invitați speakeri de la Ambasada Ucrainei din România, reprezentanți BRCT și Action Against Hunger, managerii Up Group și Up România, vice-ambasador al Ambasadei Marii Britanii din România și un nou partener BRCT, care a fost printre primii refugiați sosiți in țară și care s-a implicat activ în sprijinirea Ucrainei.
Anna Honcharova, Secretar Afaceri Economice, Ambasada Ucrainei în România, a început prin a mulțumi tuturor românilor și partenerilor implicați în acest proiect pentru sprijinul acordat. Acesta a menționat faptul că speră să continue colaborarea cu aceștia.
Din partea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava au vorbit în cadrul conferinței Cezar Grozavu, Director Executiv, și Igor Babaian, Expert în Dezvoltare Proiecte. Igor este unul din primii refugiați ajunși în România. Acesta a venit cu o zi înainte de izbucnirea războiului și a decis că își poate ajuta țara de aici, colaborând cu diferite organizații pentru a le oferi sprijinul necesar atât în România, cât și pe teritoriul Ucrainei. Cu ajutorul Hub-ului logistic umanitar din Tulcea, a reușit să trimită în Ucraina 350 de tiruri cu mancare, medicamente și alte bunuri necesare celor rămași în țară din zonele vulnerabile.
Întrebat de către reprezentantul ProfitInfo care este trendul refugiaților, mai exact care era numărul acestora în primele luni și care este numărul în momentul de față, Igor Babaian a declarat că nu se poate comunica un număr exact și că este un flux continuu de persoane care aleg să se întoarcă acasă și de persoane care vin în România zilnic.
La a doua întrebare adresată de jurnalistul ProfitInfo “Câți refugiați ucraineni vor să se întoarcă și câți preferă să își găsească un nou domiciliu, fie în România, fie în altă țară din Europa?”, Igor Babaian a răspuns că el și foarte mulți alți refugiați speră ca acest conflict să se termine cât mai repede pentru a se putea întoarce acasă. Se asemenea, a menționat și că este posibil însă ca o mare parte dintre cei care au ajuns în alte țări să nu se mai întoarcă din cauza faptului că nu mai au unde să se întoarcă sau pentru că s-au integrat în noile comunități. În plus, aceștia pot ajuta statul ucrainean de oriunde sunt.
În cadrul conferinței au fost enunțate și instrumentele folosite pentru a-i ajuta pe refugiații ajunși în România. Unul din cele mai importante instrumente este cardul pus la dispoziție de Up Group și Up România.
Up Group activează în 21 de țări, având o activitate mai mare în sectorul privat. De la începutul crizei refugiaților ucraineni, compania Up Group a cărui manager general, Julien Anglade, a fost prezent la conferință, s-a mobilizat exemplar, conform declarațiilor Elenei Pap, manager general Up România. Up Group a reușit să finalizeze tot procesul necesar pentru a pune în funcțiune cardurile pentru refugiați. Până în prezent au fost înmânate peste 400 de carduri și 257 de mii de euro.
Claire Allard, Referent Regional Siguranță Alimentară și Instrumente Financiare (Polonia, România, Ucraina), reprezentantă a organizației Action Against Hunger, a declarat scopul principal al acestora. Action Against Hunger a pus în mișcare numeroase programe de sprijin pe termen lung pentru persoanele vulnerabile. Aceștia s-au implicat activ în mai multe sectoare importante din România de la începutul crizei refugiaților.
Guvernul Marii Britanii a finanțat acțiunile de sprijin acordate refugiaților ucraineni, astfel că în cadrul conferinței de presă, a fost prezentă și Tanya Collingridge, vice-ambasador, Ambasada Marii Britanii în România. Aceasta le-a mulțumit celor ce fac parte din organizația Action Against Hunger și a declarat că în tot acest timp, Marea Britanie a susținut criza refugiaților cu ajutor medical, umanitar și financiar de aproximativ 220 de milioane de lire.