Paștele este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox. Oamenii respectă tradițiile și obiceiurile în fiecare an, mergând la biserică și participând la slujbe pe tot parcursul acestei perioade. Majoritatea oamenilor încearcă, de la an la an, să aducă noi îmbunătățiri în ceea ce privește decorul casei dar și în ceea ce privește preparatele pe care cu mare drag le pregătesc și le pun pe masă în Sfânta zi de Paști. Pe lângă cozonacul cald de pe masă, mielul sau pasca specifică acestei Sărbători, nu trebuie să uităm de anaforă, sau Sfintele paști, care, în religia ortodoxă semnifică trupul și sângele Domnului Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru noi. Dacă oamenii  vor să aducă de la an la an o îmbunătățire în toate pregătirile care se fac de aceasta Sărbătoare, și Parohia și toate bisericile fac același lucru. Dacă în trecut oamenii obișnuiau să meargă în noaptea de Înviere la biserică cu cele mai frumoase pahare pentru pasti pe care ei le aveau acasă, acum, cele mai multe biserici optează să ofere Sfintele paști tuturor credincioșilor în diverse pahare de pasti de carton, igienice, care să ofere și siguranță atunci când credincioșii le duc acasă sau celor apropiați.

Revenind la tradiții, putem spune că cea mai cunoscută și răspândită tradiție de Paște din România este vopsitul ouălor – veți găsi acest obicei oriunde alegeți să petreceți Paștele în România. Modul în care sunt vopsite ouăle va varia de la o regiune la alta – roșul este numitorul comun și culoarea tradițională (simbolizează sângele lui Iisus Hristos), dar în zilele moderne, ouăle de Paște le putem întâlni vopsite și în alte culori. Ceea ce este specific României, este tradiția vopsirii ouălor roșii, cu motive tradiționale complexe, realizate manual, care variază de la o regiune la alta. Acestea sunt de obicei vândute în târgurile tradiționale iar unele pot ajunge la costuri destul de ridicate. 

Mâncarea tradițională de Paște se bazează în cea mai mare parte pe carnea de miel, savurând astfel la masa din duminica Paștelui cunoscutul drob de miel sau friptura de miel. Totodată, românii coc și o prăjitură cu brânză, numită „Pască”, iar cozonacul cu siguranță nu lipsește din nicio casă. În această zi de sărbătoare, mulți români doresc să ofere pomană celor nevoiași o felie de cozonac și un ou roșu, această pomană fiind considerată hrana sufletelor celor care au murit.

Un alt obicei des întâlnit la români în special în zona rurală (iar tinerii crescând acolo au început să ducă această tradiție și la oraș), este ritualul de spălare a feței în prima zi după Înviere. Astfel, se pregătește apă proaspătă, o monedă și un ou roșu și se pun într-un lighean din care se spală pe față toți membrii familiei. Această tradiție sugerează că oul roșu în acest caz simbolizează sănătate pentru întregul an, iar argintul simbolizează curățenie.